Nutriția copilului

Acum ceva timp începusem cu o serie de interviuri pline de informații utile și reale, informații din surse sigure pentru o dezvoltare armonioasă a copilului.

Azi, am revenit, abordând un subiect super interesant, și anume, „Nutriția copilului”, iar ca invitata la acest interviu am avut-o pe doamna Ioana Serban, care mi-a răspuns la o serie de întrebări care m-au macinat odată cu înaintarea în vârstă a Tinei. Interviul este structurat în doua părți, iar prima parte vi-o prezint chiar acum.

P.S. Ii mulțumesc cu această ocazie Ioanei Șerban pentru toate răspunsurile. Îmi doresc sa ajutăm cât mai multe mămici cu acest subiect.

„Buna, Ioana este numele meu si sunt consultant in nutritie, iar misiunea mea este sa vin in sprijinul persoanelor care isi doresc sa piarda in greutate si care doresc un stil de viata sanatos, printr-un program de reeducare alimentara si nutritie personalizata.

Sunt alaturi de toti aceia care isi doresc o nutritie corecta, care vor sa se mentina cat mai sanatosi si sa previna dezechilibrele metabolice.

Rolul meu este acela de a invata oamenii cum sa se hraneasca cat mai simplu si mai natural, fara aditivi, fara produse sintetite si toxice, cum sa combine corect alimentele ca sa nu ajunga la o lipsa acuta in organismul de nutrienti de calitate si toate astea fara diete sau restrictii.

Ofer inclusiv servicii de nutritie pentru copiii doritori de sanatate.

 1. De ce nu este in regula sa oferim sare copiilor sub 1 an? Dar mierea si sirop de artar?

R: Bebelușii și copiii mici au nevoie doar de o cantitate foarte mică de sare în dieta lor: până la vârsta de un an, bebelușul are nevoie de mai puțin de 1 g de sare pe zi, cantitate regasita deja in laptele matern si laptele formula.

Rinichii copilului mic nu sunt suficient de maturi si nu pot face fata unui exces de sare. Daca se adauga sare in mancarea bebelusilor inseamna ca deja rinichii sunt suprasolicitati.

Exista dovezi cum ca un consum mare de sare inca din primii ani de viata, poate duce la hipertensiune arteriala la maturitate.

Pe scurt, sarea nu trebuie adaugata deloc in mancarea copiilor mai repede de varsta de 1 an, iar dupa aceea, cu prudenta.

Este valabil si pentru indulcitori, precum mierea sau siropul de artar,  care conțin bacterii ce pot produce toxine în intestinele bebelușului, ducând la botulismul sugarului, o boală foarte gravă. Sistemul digestiv al bebelușilor este sensibil și zaharoza este dificil de procesat sub vârsta de 1 an, în plus administrarea de zaharuri sub vârsta de 1 an, mai ales la începutul diversificării duce la tendința de a consuma mâncăruri bogate în zahăr mai târziu și crește riscul de obezitate și diabet.

2. De ce evitam ’’gratarul’’ in cazul copiilor?

R: Carnea preparata la gratar este mai greu digerabila iar pe langa acest aspect exista si alte pericole ascunse pe care orice parinte ar trebui sa le cunoasca. Si anume, faptul ca prepararea carnii la gratar nu este sanatosa din mai multe aspecte , ea  contine compusi cancerigeni numiti amine heterociclice(HCA) care se formeaza atunci cand carnea se innegreste. Un alt pericol este fumul produs de la gratarul incins cu carbuni sau lemne, care contine hidrocarburi aromatice policiclice(HAP), substante chimice toxice care pot deteriorii plamanii.

Alimentele prajite ar trebui limitate sau chiar interzise, copiilor.

3. De ce alegem pseudocerealele in locul cerealelor clasice?

R: In primul rand exista un avantaj in privinta pseudocerealelor, acestea nu contin gluten, drept urmare pot fi administrate in special copiilor cu intoleranta la gluten si pot fi adminstrate de la varste foarte mici.

Un alt avantaj in privinta pseudocerealelor este continutul lor de proteine, care ajuta la o digestie mai usoara si sunt mai bine asimilate de organism. Pe cand cerealele clasice au o sursa importanta de carbohidrati.

4. De cand se pot introduce zaharul, cacaua, ciocolata si prajelile in alimentatia copilului?

R: Zahărul și produsele zaharoase ar trebui să existe în alimentație ocazional, adică o dată sau de două ori pe săptămână și în cantități mici, evident dupa varsta de 3 ani.

Consumul acestora în cantitate mare se asociază cu riscul cariei dentare, obezităţii și a diabetului zaharat, boli cu largă răspândire în populaţie.

În cazul ciocolatei și al altor preparate cu cacao trebuie avut în vedere că prezenţa oxalaţilor și a taninurilor poate reduce absorbţia calciului, aspect important mai ales în cazul copiilor și adolescenţilor, la care necesarul de calciu este foarte crescut.

Prajelile trebuie sa nu existe in alimentatia copilului, mai ales in primii 3 ani de viata. Sunt contraindicate atat copiilor cat si adultilor.

Un stil de viata dezechilibrat care incepe din perioada copilariei  va avea repercursiuni la varsta adulta.  

5. Ce ne spuneti despre patiserii, snacksuri, prajiturile si sucurile din comert?

R: Cuvantul care imi vine in minte inainte sa spun orice altceva, este „NOCIV”!

Consumul de alimente bogate in zahar, sare si grasimi pe toata perioada copilariei, poate duce la boli care pot fi prevenite, precum bolile de inima, diabetul zaharat, obezitatea si hipertensiunea arteriala.

Produsele de patiserie sunt foarte bogate in grasimi nesaturate (grasimi rele), nu au nici o valoare nutritionala si favorizeaza aparitia obezitatii.

Chipsurile nu ar trebui consumate niciodata! Sunt preparate din felii de cartofi prajite, pline de aditivi si sare. Au un continut calori extrem de mare.

Sucurile din comert si mai ales cele carbogazoase sunt foarte nocive, cu un continut mare de aditivi, arome si foarte mult zahar.

 6. Avem voie sa oferim suc proaspat din fructe?

R: Noile recomandari prevad ca o cantitate redusa de suc de fructe 100% natural poate face parte din alimentatia echilibrata in cazul copiilor mai mari de 1 an. Insa, consumul acestui suc trebuie sa fie moderat.

Aportul de suc ar trebui limitat la 100 ml pe zi la copiii cu varsta cuprinsa intre 1 si 3 ani. In cazul copiilor de 4-6 ani, consumul trebuie limitat la 110-170 ml pe zi. La cei intre 7-18 ani, aportul trebuie redus la 200-250 ml zilnic, din cauza concentratiei mare de zahar care poate duce la carii dentare si la cresterea glucozei din sange.

Copiii trebuie incurajati sa invete sa manance fructul ca atare in locul sucului de fructe si trebuie educati cu privire la beneficiile acestui consum, si anume faptul ca prin stoarcerea fructelor se distrug si fibrele alimentare care ne ajuta la o digestie sanatoasaa si la reglarea glicemiei.

 7. Dupa intarcare, copilul obisnuieste sa ceara de de mancare. Sa-mi fac griji?

R: Atata timp cat avem mese regulate si fara produse nocive, nu aveti de ce sa va faceti griji.

Noul program de masa il puteti face treptat, introducand produse sanatoase in alimentatie iar intre mesele principale, copilul poate consuma fructe si legume.

Trebuie sa retineti ca un copil nu are nevoie de un regim special sau de o dieta anume pentru a nu se ingrasa, trebuie doar sa nu existe in alimentatia lui dulciuri, prajeli, patiserii, fast-food si ideal sa faca multa miscare din momentul in care copilul incepe sa mearga.

 8. De la ce varsta ar trebui sa iau in serios kilogramele copilului.

R: Un indicator foarte bun al stării de sănătate a copilului este creșterea în greutate.

Copiii cu greutate mare la naștere vor lua în greutate mai lent, pe când cei cu greutate mică vor încerca să recupereze. Copiii alăptați iau în greutate mai mult decât cei alimentați cu formulă în primele 3 luni de viată, apoi cei hrăniți cu lapte praf vor deveni mai grei decât cei alăptați.

Până la vârsta de 2 ani, acești indici sunt măsurați regulat de către medicul pediatru.

Pentru a le asigura greutatea ideală a copiilor, va trebui să îi înveți încă de mici despre obiceiuri alimentare sănătoase. Cu cât respectă mai mult regulile unui stil de viață echilibrat, ei vor avea o dezvoltare armonioasă. 

Este important să fii informat în legătură cu greutatea ideală a copiilor pe vârste, pentru a ști dacă micuțul tău este sănătos și se dezvoltă armonios. Asigură-te că ai ales o alimentație potrivită pentru cel mic, că respectă orele de odihnă și că urmează un stil de viață activ. De asemenea, respectă sfaturile medicului pediatru și nu ezita să îl contactezi atunci când observi vreo schimbare.”